Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Ziua mulțumirii’

Într-un articol anterior (pe care îl găsiți AICI), explicam diferența între a fi mulțumit și a fi mulțumitor. Spuneam atunci că a fi mulțumitor presupune a privi, dincolo de binecuvântările de care ai parte, la Cel ce îți face cu bucurie parte de ele, și prin urmare, să-I fii recunoscător.

Tot atunci spuneam că într-un viitor articol, voi scrie despre acel lucru care pentru mine reprezintă cea mai mare binecuvântare pe care Dumnezeu mi-a oferit-o în această viață.

Deși, de fiecare dată când meditez la binecuvântările de care Domnul a făcut parte sufletului meu, sunt copleșit de numărul lor și de bunătatea cu care El mi le oferă în ciuda a ceea ce sunt, totuși, pot distinge fără prea multe cumpăniri care este cel mai important dar pe care l-am primit vreodată.

Sunt recunoscător pentru darul iertării și pentru viața veșnică, pentru izbăviri de păcate și temeri, pentru bucuria și pacea ce mi-o pune în suflet, pentru anii de viață și pentru sănătate, pentru soția mea și pentru familia în care m-am născut, pentru rude și prieteni, biserică și locul de muncă… Dar, dincolo de toate, cea mai mare binecuvântare este El Însuși.

Isus Hristos este cel mai prețios dar pe care l-am primit în urma credinței în Evanghelie. Indiferent cât de multe binecuvântări aș avea, dacă nu ar fi El în viața mea, nimic nu ar avea sens. Nu-mi văd viața fără El, chiar dacă în schimb Dumnezeu mi-ar face parte de toate binecuvântările de care s-ar putea bucura vreodată cineva. El e binecuvântarea supremă!

Cineva afirma cu privire la Evanghelie: „scoate-L pe Hristos din ea și vei rămâne cu nimic!”. Aceste cuvinte sunt valabile în dreptul vieții fiecăruia dintre noi, cei care am fost născuți din nou; dacă Hristos ar fi scos din viața noastră, am rămâne cu nimic. El e cea mai mare binecuvântare pentru sufletele noastre!

De aceea, rostim cu bucurie: Doamne, Îți suntem recunoscători pentru Tine! Ori așa cum afirma Augustin : „Doamne, dacă tu te îndepărtezi de noi, dă-ne un alt „tine”, căci noi nu te vrem decât pe Tine.

Read Full Post »

Astăzi, în biserica din care fac parte, am celebrat, cu mic, cu mare, Sărbătoarea Roadelor. Atât pentru comunitatea noastră, cât și pentru ceilalți creștini (evanghelici) români care au serbat comunitar, evenimentul a reprezentat încă o ocazie de a ne ridica privirile spre cer și a-I mulțumi lui Dumnezeu pentru toate binecuvântările de care ne face parte în fiecare zi, după îndemnul Scripturilor: „Mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.” (1 Tesaloniceni 5:18)

A fi mulțumitor înseamnă mult mai mult decât a fi mulțumit.

Un om mulțumit se uită spre lucrurile de care dispune (multe sau puține, după caz), spunându-și mai apoi: „sunt fericit cu ceea ce am!„. El are sufletul împăcat, considerând că ceea ce posedă îi este suficient. A fi mulțumit nu presupune neapărat o relație cu Dumnezeu. Oamenii pot fi mulțumiți, respectiv se pot simți confortabil cu ceea ce au, fără ca atitudinea lor lăuntrică să aibă vreo legătură cu divinitatea.

A fi mulțumitori presupune însă mai mult decât a fi împăcați cu noi înșine vizavi de ceea ce avem.

Un om mulțumitor este acela care, după ce privește cu bucurie la toate lucrurile pe care le are (sănătate fizică și mentală, familie, prieteni, loc de muncă, bunuri materiale, binecuvântări spirituale), își îndreaptă gândul către Dumnezeu, rostind din inimă „Mulțumesc, Doamne!”, recunoscând astfel că de la El vin toate acestea.

Așadar, a fi mulțumitori presupune să ne întoarcem inimile spre Acela care ne binecuvântează cu tot felul de binecuvântări, conștienți fiind că „orice ni se dă bun și orice dar desăvârșit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare” (Iacov 1:17).

Astfel, dacă citești acum aceste cuvinte, aș vrea să te îndemn să privești cu atenție spre binecuvântările de care ai parte, iar dincolo de acestea, la Dumnezeu care ți-a făcut parte de ele; pentru că, în realitate, nu ai niciun lucru care să nu fi fost primit de la El. Iar dacă tot ceea ce ai este din mâna Lui, se cuvine să-ți întorci inima spre El cu consecvență, spunându-i câte un sincer Mulțumesc!.

Nu fi un simplu om mulțumit cu ceea ce ai… și atât! Privește dincolo de lucruri, la Dătătorul lor și fii mulțumitor!

(Din episodul vindecării celor 10 leproși, când doar unul s-a întors să mulțumească Celui ce l-a vindecat, reiese nu doar că Domnului îi place să-I fim recunoscători, ci și faptul că Îi suntem datori cu recunoștință. De altfel, în primul capitol din Romani, Pavel, prezentând starea de păcat a omenirii, afirmă că decăderea morală începe cu lipsa mulțumirii.)

De altfel, îndemnul este pentru noi toți (inclusiv pentru autorul acestor cuvinte), iar el vine însoțit de rugăciunea: Doamne, ajută-ne să fim mereu oameni mulțumitori!

În final, vă las cu o întrebare: dacă ar fi să numiți un singur lucru pentru care sunteți mulțumitori, care ar fi acela?

Îmi propun să răspund și eu la această întrebare în următorul articol.

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat: